snagov.ro - prima pagina
Acasa



· CONTACT
· Casa cu Stuf
· Harta-Localizare
· Calendar
· Galerie Foto
· Galerie Video
· Mass Media
· NOUTATI
· CUSTODE ANPLS
Documente
Newsletters
FORUM=Discutii
Harta site

Vizitatori:   1.683.659
On-line:   3
Cereri:   7.216.302

English versionenglish version
cauta
Despre
NOI
Despre
SNAGOV
COLECTIE
Muzeala
MEDIU
Ecologie
EVENIMENTE
Cronologie
PROIECTE
Liste
SCOALA
Altfel
C

Prima pagina > Despre SNAGOV > Mestesuguri-Ateliere
Pescuit | Olarit | Impletituri | Tesaturi-Cusut

Perspectiva Istorica si Context cultural-istoric

Zona Snagov este locuita de peste 4000 de ani (conform atestarilor arheologice). Peste 30 de situri arheologice au fost identificate pana in prezent, in urma sapaturilor ocazionale – pe o raza de 10 km in jurul lacului.

In mijlocul vechilor codrii ai Vlasiei (odata intinsi la nord de la Buzau si pana aproape de Craiova si spre sud pana la Dunare), lacul Snagov (16 km lungime) reprezenta un loc strategic, de taina si cu toate resursele naturale necesare unor comunitati: peste, pasari salbatice, vanat, lemn, stuf, lut pentru case. Desi pescuitul si vanatul puteau asigura nevoile de hranire, pentru tesaturi si alte produse alimentare s-a dezvoltat (la scara mica) si in timp si agricultura (crestere de animale: in special oi si vaci si cultivatul cerealelor).

In timp, defrisarile padurii s-au extins, populatia a crescut si schimburile de produse (troc) au crescut astfel incat arheologii au gasit si dovezile prelucrarii de metale (specializat probabil pe retopiri si remodelari, caci in zona nu exista exploatari/minereu metalifer).

Cert este ca de-a lungul timpului, produse brute si prelucrate partial, au fost recoltate, transportate si vandute in centrele comerciale din zona Munteniei. In special: peste (ce se afuma – pentru conservare), stuf (necesar pentru constructii – in special pentru acoperisuri si lease), lemn (pentru constructii si ca lemn de foc), vase ceramice (olarit, care si in anii 1970 mai era reprezentat de peste 200 de familii cu propriul lor cuptor, in zona Piscu), felurite tesaturi (produse de imbracaminte), miere, fructe uscate, diferite produse agricole (brute si prelucrate) etc.

Daca acum circa 2000 de ani, in zona ar fi locuit geti, in secolul 6 e.n. se stie ca slavii au trecut prin zona Snagov. Apoi, data fiind importanta strategica a zonei Snagov, majoritatea conducatorilor de-a lungul urmatoarelor secole au cautat sa nu dezvolte zona din punct de vedere economic (pentru a nu creste prea mult traficul/vizibilitatea zonei si a nu ajunge prea cunoscuta).
Defrisari majore ale codrilor Vlasiei au fost facute in timpul fanariotilor (secolele 16-18).

Multe secole, padurile si terenurile au fost “inchinate” Manastirii Snagov, care a gestionat intreaga zona prin taxe si impozite mult mai mari decat in alte zone ale acelorasi vremuri. Astfel, inhibarea dezvoltarii locale (si cresterea populatiei) – in ciuda bogatiei si diversitatii resurselor materiale din zona – a fost atat de puternica, incat ulterior in cateva momente, a fost necesar a se aduce fie lipoveni (pentru pescuit mai intensiv) fie bulgari (pentru agricultura la scara mai larga) – caci localnicii luau drumul haiduciei si/sau se mutau in adancul codrului (numai pentru a scapa de taxele prea mari). Ultima “scoatere din codri” a localnicilor relevanta a fost la sfarsitul secolului 18.
 
Dovezi legate de modul de exploatare a resurselor locale, rezulta din inscrisurile domnesti, cele ale manastirilor si daniile (inchinarile) facute Manastirii Snagovului – in care sunt prezentate “mosiile”, forta de munca asociata (caci se inchinau mosii cu tot cu locuitori) dar si capacitatile de productie. Iar in alte surse, sunt prezentate tipurile si nivelurile de taxe utilizate in zona Snagov.

Bogatia, diversitatea si chiar elementele de unicitate ale traditiilor din zona Snagov, au fost surprinse si de urmatorele personalitati:
1) Mircea cel Batran, Vlad II Dracul, Vlad Tepes, Radu cel Frumos, Vlad Calugarul, Mircea Ciobanul etc;
2)  Grigore Antipa (intre 1908-1912) cand a fost personal la Snagov pentru a analiza specificul si particularitatile pescuitului. Astfel, prin desene, poze si in lucrarile publicate – subliniaza ca a descoperit scule si tehnici de pescuit pe care nu le-a mai regasit in restul tarii. Pestele de la Snagov fiind comercializat in targurile din imprejurimi si Bucuresti in mod organizat si in cantitati importante, cel putin cu incepere de prin 1852. Constatarile lui Antipa schiteaza zona Snagov ca o enclava cu o dezvoltare aparte (izolata).
3) Mihail Sadoveanu, care mentiona (in “Vrajitorul de serpi” – si separat Bratescu Voinesti – chiar in discutii avute in Academia Romana), despre cuvintele, intonatiile si descantecele aparte folosite de pescarii si locuitorii zonei Snagov – confirmate ca fiind nemaintalnite in restul tarii, probabil dezvoltate local (in secole de izolare) si cu descantece cu impact puternic si real
4) Panait Istrati, Geo Bogza si apoi scriitori locali precum Constantin Georgescu – prezinta detalii interesante ce trebuiesc interpretate de specialisti si integrate in contextul si specificul zonei
5)  modelele din porturile traditionale locale, s-au tot contopit astfel incat in perioada interbelica par o imbinare de influente folclorice/etnografice din Ialomita si Dambovita
6)  pana prin 1952, in intreaga zona casele (peste 85%) erau din chirpici, acoperite cu stuf (cum se poate vedea si in filme precum “Desfasurarea” – ce prezenta o implementare de succes a colectivizarii). Traforajele de la prispa si culorile (anumite nuante de verde si albastru) au fost confirmate in mai multe studii ca fiind unice – deci prezente doar in zona Snagov
7) troitele, fantanile si suita de denumiri (toponime) din paduri – inca detin multe taine: “poiana haiducilor”, “putul hotilor”, “lacul lui Tila”, “lacul lui Stanciu”, “putul lui Manea” etc
8)  albinaritul si apoi cultivatul duzilor (cu crecutul gogosilor de matase) pentru a produce “borangicul” – necesar pentru sculele de pescuit – au caracteristici aparte in zona Snagov

Avand in vedere specificul zonei (inzestrarea sa naturala si nevoile economice-sociale) in zona Snagov activitatile recurente in timp au capatat specificitate - unele transformandu-se chiar in ocupatii (productii materiale) respectiv obiceiuri (comportamente, folclor, etc).

Principalele categorii de “productii” ale zonei Snagov, sunt:
1.      productii materiale (aferente ocupatiilor - mestesugurilor):
1.1.   olaritul – realizarea de vase si figurine din lut (stilul aparte de ceramic utilitara “de Piscu” – confirmat de specialisti (sens in care exista mentionari in lucrari de specialitate, s-au emis timbre, carti postale si se deruleaza si in prezent proiecte – inclusiv prin intermediul Muzeului Taranului Roman)
1.2.   pescuitul, aferent caruia se identifica doua categorii de ocupatii:
1.2.1. ambarcatiuni traditionale pentru pescuit (luntre / caiace) obtinute prin prelucrare, din lemn scobit (de catre marangozi). Acestea se deosebesc prin: forma (ca stil aparte), materialul (stejar) si modul de conservare (conservare prin scufundare cu greutati in lac + ungere)
1.2.2.  scule specifice pentru pescuit: undite cu fir din borangic si carlige facute din ace prelucrate la lumanare, diferite tipuri de cosuri din trestii si nuiele, varse si plase realizate manual, ostii, frecalau, mincioguri, etc;
1.3.  impletituri din materiale specifice local (si national): panusi de porumb, trestii, nuiele de rachita, sovar (o iarba lunga de pe malul lacurilor), coaja de tei inmuiata in apa etc;
1.4.  tesaturi traditionale: presuri, stergare, traiste, cordelute, centuri, batiste, perdele, etc. (separat de realizarea hainelor propriu-zise, de lucru si a celor de sarbatoare)
1.5.  agricultura  (cresterea animalelor: oi, vaci si cultivarea cerealelor). Dar si culegerea diferitelor fructe si plante din paduri si transformarea lor in “ierburi de leac”
1.6.  comertul (reprezentat de regula prin troc) si transportul (cu carute) in special de la Snagov la targurile si/sau clientii finali
2. productii sociale, obiceuri: uzuale (religioase, folclorice, etc) dar si specifice (legate in special de pescuit, comunicare)

In timp, diferentierea (prin schimburi / troc / comert) fata de alte comunitati - a dus la formarea unor identitati ce s-au integrat in cultura locala si regionala.
Specialistii (folclor, etnografie) – deja au mentionat unicitatea unor elemente (chiar din satul Snagov) legate de decorarea caselor (traforaje la prispa) si culorile (albastru, verde) folosite la colorarea acestora. Deosebite sunt si modul de organizare a interioarelor caselor, precum si a curtilor.

Acest know-how (best practice) poate avea valoare si relevanta si reprezenta posibila contributie a comunitatii din zona Snagov la cultura si valorile nationale.

Si pentru ca in prezent, cei care mai cunosc obiceiurile, traditiile, valorile zonei Snagov au ramas putini (varsta inaintata: 75 – 92 ani) – exista riscul sa dispara (in cativa ani) fara a mai putea prezenta si justifica avantajele metodelor, organizarii si stilurilor locale – in a realiza obiecte, rezolva probleme, a se comporta.

Astfel, exista un risc in a se pierde un potential valoros patrimoniu cultural imaterial.

Pierdere care ar fi cu atat mai mare cu cat in intreaga campie romana (Muntenia) lacul Snagov este cel mai mare si relevant lac si in aceeasi zona s-au mai pastrat (si deci propagat) informatii si obiceiuri legate si de padure (ca ultima parte a fostilor codri ai Vlasiei – odata renumiti si cunoscuti si in Egipt, Grecia, Roma si intreaga Germanie).

Odata cu imbatranirea populatiei locale, mestesugurile traditionale ale zonei Snagov risca sa se piarda. Mestesugurile traditionale fac parte din folclorul zonei Snagov, si implicit folclorul romanesc. Acestea reprezinta istorie, traditie, ghid de inspiratie pentru cultura si pentru tot ceea ce ne inconjoara. Folclorul reprezinta fundatia unei comunitati sau a unei tari, reprezinta identitatea sa si reda unicitatea sa. De aceea folclorul trebuie sa fie sprijinit si nu numai ca nu trebuie sa se uite ci trebuie sa ne gandim ca folclorul romanesc trebuie sa infloreasca in adevaratul sens al cuvantului.

Fundatia Snagov isi propune crearea contextului de prezentare, rememorare a unei parti importante din folclorul zonei Snagov - mestesugurile traditionale din zona, prin alocarea a patru zile pentru derularea de activitati in atelierele in aer liber.












© 2017 Snagov Tur srl Web design : Direct Design